Suntem în ultima săptămână întreagă a anului 2013. Timp care obligă la reflecție și meditație. A trecut încă un an și suntem mai aproape de veșnicie. Ce-am adunat pentru suflet în 2013? Cu ce ne prezentăm în fața Stăpânului? Când am făcut școala de șoferi (cu peste 30 de ani în urmă), instructorul ne explica faptul că un conducător auto trebuie să aibă privirea distributivă: adică să cuprindă totul. Să se uite în față, în spate, pe lateral; să nu-i scape nimic și să țină totul sub observație. Exact aceasta este invitația pe care ne-o face Cuvântul la acest sfârșit de an: să privim în urmă, apoi spre zilele care ne stau în față și – în final – să ne oprim la momentul în care ne aflăm acum. M-aș bucura ca la sfârșitul acestei meditații să putem rosti împreună rugăciunea omului lui Dumnezeu din Psalmul 90:12: ”Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!” Dar, haideți să luăm “binoclul” Duhului și să privim cu atenție:

1. În trecut. La fiecare sfârșit de an orice instituție sau business serios își face bilanțul: cât a câștigat, cât a cheltuit și cu ce a rămas. Asta trebuie să se întâmple și în viața personală și de familie, precum și în cea de biserică. Dacă nu există profit, șansa supraviețuirii este minimă. În Scriptură (Ieremia 2: 23) Dumnezeu ne invită la o analiză detaliată a vieții noastre: ”Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi vezi ce ai făcut…!” Luăm hotărâri la început de an, iar în seara de revelion facem promisiuni Domnului că vom trăi mai aproape de El și că-L vom sluji cu dedicare și sinceritate zi de zi. Că vom citi zilnic Biblia și vom avea timp de rugăciune și post. Că vom fi atenți cu cei din jurul nostru și vom trăi în așa fel ca să-L vadă pe Domnul Isus în viața noastră. Excelent! Asemenea decizii Îl onorează pe Dumnezeu. Dar provocarea acestei meditații este să ne privim retrospectiv la viața noastră și la urmele pe care le-am lăsat în anul care a trecut. Am adus cinste sau rușine Stăpânului? L-am onorat cu adevărat pe El sau L-am necinstit? Oamenii care te cunosc pe tine, L-au binecuvântat sau L-au înjurat pe Domnul din cauza ta? Fii atent la strigătul Fratelui Traian Dorz din poezia”O, om!…”: ”O om! Ce mari răspunderi ai! /Tu vei pleca din lume/Dar ce scri azi, ce spui în grai/Ce lași prin pilda care-o dai, /Pe mulți, pe mulți mereu spre Rai/sau Iad o să-i îndrume.” La Cina Domnului obișnuiesc să confrunt adunarea cu câteva întrebări pe care ți le adresez și ție chiar acum: ”Cât timp ai citit Biblia în timpul care a trecut? Câte zile ai postit și te-ai rugat? Cât timp ai stat de vorbă despre Domnul Isus cu cei din casa ta? Câți săraci, orfani, văduve, bolnavi și săraci ai vizitat sau ajutat? Câți oameni L-au cunoscut pe Domnul Isus prin tine în anul care a trecut?” Tulburător dar și provocator. Nu te poți eschiva; trebuie să răspunzi. Dacă nu acum, sigur în ziua judecății. Stop! Oprește-te! Te cercetează Dumnezeu.

2. În viitor. Stăpânul Universului te surprinde 24/7. Este Atotputernic, Atotștiutor și Atotprezent. Știe în amănunt pașii tăi, vorbele tale, faptele tale, relațiile tale, gândurile tale. Nu poți să scapi de El (Psalm 139). Însă El înțelege și ceea ce nu poți pricepe pe deplin acum: viitorul tău. Ascultă: ”Căci Eu ştiu gândurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.”/Ier.29:11/. Wow! Ce perspectivă! Ce viitor sigur! Câtă pace și ce nădejde sigură! Atât pentru pământ, cât și pentru cer; pentru acum și pentru atunci; pentru aici și pentru acolo! Aleluiaaaaaaa! Slăvit să fie El! De aceea la granița dintre ani cel mai înțelept lucru este să te arunci ”în gol” în aventura vieții tale cu Acela care ține viitorul în mâna Lui străpunsă pe cruce. Să-i predai viața ta, familia ta și viitorul în întregime. Așa cum proclamă și poetul Petru Dugulescu în poezia ”Sunetul anilor:” ”Acum când trâmbița salvării/Răsună peste munți și văi, /Acum, în ziua îndurării, /Adu-ți la cruce anii tăi. /Căci ei se duc ca și un sunet/Și nu se mai întorc ‘napoi/Dar nu se stinge-al lor răsunet/În veșnicia de apoi.” Gândește-te la asta. Este cel mai serios lucru de sub Soare.

3. În prezent. Trecutul și viitorul nostru marchează prezentul pe care-l trăim. Un copil al lui Dumnezeu are trecutul iertat și viitorul asigurat. Dar este foarte important ceea ce hotărăște să facă în prezent. Domnul Isus sugerează felul în care ți-ai putea investi timpul, energia, banii, casa, mașina, libertatea și sănătatea în zilele și anii care vor veni: ”Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriş.”/Ioan 4:35/. ”Priviți holdele… Acum!” Cred că înțelegi că este vorba de Lucrarea lui Dumnezeu. Că ”mare este secerișul dar puțini sunt lucrătorii.”/Matei 9:37/. Ce trebuie să faci? Cum se traduce asta? Simplu. Fii atent: ”să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus.”/Evrei 12:1-2/. Versurile de mai jos sunt simple dar convingătoare. Ele reprezintă concluzia și provocarea acestui mesaj:”Fă-ți timp de rugăciune, de post și meditări, /Fă-ți timp de cercetarea de frați și de-adunări, /Fă-ți timp și-adună-ți zilnic din toate câte-un pic, /Fă-ți timp, căci viața trece și când nu faci nimic. /… Fă-ți timp acuma, că-n urmă ai să plângi; /Comoara risipită a vieții n-o mai strângi.” (Traian Dorz – Fă-ți timp). Primește provocarea și apucă-te de lucru! Dar astăzi! Mâine nu-i al tău. Te îmbrățișez cu dragoste și îți doresc un An Nou (2014) cu sănătate, pace, împliniri și binecuvântări ”cu caru’.” Așa să te (ne) ajute Dumnezeu!

RUGĂCIUNE

Dumnezeule Veșnic! În Tine avem viața, mișcarea și ființa. La acest sfârșit de an ne cerem iertare pentru toate clipele în care nu Te-am onorat. Ne smerim și Te rugăm, iartă-Ne și umple-ne cu Duhul Sfânt. Lucrează sfințire și pocăință în viața noastră ca astfel să vină trezirea în popor și mântuirea peste semenii noștri. Amin!