”Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, au căzut legaţi în mijlocul cuptorului aprins.” (Daniel 3:23)

”… dacă vei merge prin foc, nu te va arde, şi flacăra nu te va aprinde.” (Isaia 43:2 b)

”focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.” (1Cor. 3:13).

Există situații în viață când Dumnezeu îngăduie să trecem prin cuptorul aprins al încercărilor. Copiii lui Dumnezeu nu se aruncă singuri în foc; ei sunt aruncați acolo de alții din cauza mărturiei despre Dumnezeul în care se încred. Dar siguranța relației lor cu El îi face să rămână statornici și liniștiți chiar și în fața cuptorului încălzit de șapte ori mai tare decât în mod obișnuit. Cred că ați realizat că urmează să urmărim pe cei trei tineri evrei (Șadrac, Meșac și Abed Nego) care au sfidat pe împăratul Nebucadnețar. Au refuzat să se închine chipului de aur ridicat în Valea Dura dar în același timp au proclamat credința lor în Dumnezeul Adevărat, Cel care avea să aducă izbăvirea și să fie înălțat ca Domn chiar de împăratul păgân al Babilonului. Trăim vremuri în care istoria se repetă. Se pare că se pregătesc din nou cuptoare aprinse și gropi cu lei pentru copiii lui Dumnezeu. Cum răspundem în asemenea situații? Ce trebuie să știm ca să avem liniște și pace în asemenea clipe? Vă invit să urmărim relatarea biblică din Daniel c.3 și să înțelegem ce se întâmplă când Cel Prea Înalt îngăduie ca urmașii Domnului Isus să aibă parte de cuptorul aprins.

1. Focul testează caracterul. Aurul se încearcă în foc. Flăcările dau verdictul final. Așa spune Scriptura: ”focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.” (1Cor.3:13). Tinerii evrei dau dovadă de un caracter de excepție: integru și necompromis. Trebuiau să aleagă între a accepta porunca împăratului și demnitatea de copil al lui Dumnezeu. Au ales să plătească prețul proclamând autoritatea lui Iehova în viața, crezul și decizia lor: ”Iată, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi, şi nici nu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai înălţat!” (Daniel 3:17-18). Apostolul Petru scrie în prima sa epistolă creștinilor aflați față în față cu persecuția. Îi încurajează să rămână lângă Domnul Isus și să nu renunțe la credința în El. Le îndreaptă privirea la finalul lucrurilor, spunând: ”încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos.” (1Petru 1:7). Cum răspunzi la provocările în care este testat caracterul tău de pocăit? Ce faci în fața cuptorului aprins? Rămâi loial lui Dumnezeu sau Îl trădezi?

2. Focul arde legăturile. Scriptura consemnează în modul cel mai convingător evenimentul: ”Oamenii aceştia au fost legaţi şi aruncaţi în mijlocul cuptorului aprins.” (Daniel 3:21). Ca să fi aruncat în cuptorul încins trebuie să fi legat mai întâi. Samson a fost legat; împăratul Manase a fost legat cu lanțuri de aramă; Ieremia a fost legat împreună cu prinșii de război ca să fie dus în Babilon; Petru și Pavel au fost legați. Chiar și Domnul Isus a fost legat și pironit pe cruce. Oamenii cred că ei au ultimul cuvânt asupra copiilor lui Dumnezeu dar psalmistul îi contrazice: ”am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos…” (Ps.66:12). Apostolul Pavel ne oferă explicația cea mai clară:”Dumnezeu, care este credincios… împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” (1 Cor. 10:13). Urmăriți ce se întâmplă în Valea Dura: ”Împăratul a luat cuvântul, şi a zis sfetnicilor săi: “N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legaţi?” Ei au răspuns împăratului: “Negreşit, împărate!” El a luat iarăşi cuvântul şi a zis: “Ei bine, eu văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului.” (Daniel 3:24-25). Numai Dumnezeul adevărat poate să izbăvească în felul acesta. El își ține cuvântul și onorează credincioșia copiilor Săi. Numai legăturile lumii vor arde. Atâta tot! Se merită să fii gata să plătești prețul și să rămâi cu El până la sfârșit.

3. Focul descoperă pe Cel de-al patrulea. Promisiunea Stăpânului este sigură:”Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El, şi-i scapă din primejdie.” (Ps. 34:7). Se verifică 100%. Biblia stă mărturie. Sfinții, martirii, creștinii din toate veacurile la fel. Și eu depun mărturie. Dar, haideți să ascultăm mărturia unui împărat păgân: “… văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului, şi nevătămaţi; şi chipul celui de al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!” (Daniel 3:25). Ce tablou! Ce declarație! Ce intervenție supranaturală! Fără replică. Ține minte că ori de câte ori alții vor să te arunce în foc, Cel de-al patrulea va fi lângă tine.

4. Focul înalță pe Dumnezeu. Finalul îți taie respirația! Oare nu este el – Nebucadnețar – acela care a pretins închinarea mulțimilor la deschiderea acelui festival păgân? Urmăriți ”conferința de presă” de la final: ”Iată acum porunca pe care o dau: orice om din orice popor, neam sau limbă ar fi, care va vorbi rău de Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, va fi făcut bucăţi şi casa lui va fi prefăcută într-un morman de murdării, pentru că… nu este nici un alt dumnezeu, care să poată izbăvi ca El.” Dar relatarea nu se oprește aici. Când Dumnezeu este înălţat, sunt înălțați și cei care L-au onorat: ”După aceea, împăratul a înălţat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego la mare cinste, în ţinutul Babilonului.” (Daniel 3:29-30). Mă gândesc, oare tu vei înțelege ce înseamnă să petreci câteva clipe în flăcări? Mult mai mult decât să petreci o veșnicie în focul iadului. Te provoc să-ți verifici viața și mărturia de creștin. Dacă ceva nu este în regulă, pocăiește-te chiar acum. Dumnezeu te așteaptă!

RUGĂCIUNE

”Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Vino degrabă în ajutorul meu, Doamne, Mântuirea mea”! (Ps. 38:21-22)