”Au ajuns la Mara; dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune). Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: “Ce avem să bem?” Moise a strigat către Domnul; şi. Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi şi porunci, şi acolo l-a pus la încercare.” (Exod 15:23-25)

În dimineața când am început să scriu meditația parcă totul a mers pe dos. Mesaje și telefoane din alte părți ale lumii mă anunțau despre situații urgente de sănătate și îmi cereau să stau de vorbă și să mă rog cu frații mei. Situații de criză în toate compartimentele vieții ne invadează existența și încearcă să ne tulbure liniștea. Privind în plan global se pare că lumea întreagă a scăpat de sub control. Războaie și vești de războaie, foamete și ciumă, cutremure de pământ și inundații sunt prezente nonstop în emisiunile de știri. Ce atitudine manifestăm în asemenea situații? Cum ne comportăm ”când se surpă temeliile?” Astăzi ne oprim la un pasaj din cartea Exodul pentru a înțelege felul în care putem rezista și supraviețui în situații de criză. Evreii eliberați din robie au trecut prin Marea Roșie și au ajuns la Mara dorind să bea apă. Era apă destulă dar era amară. Poporul și-a pierdut răbdarea și a început să strige și să cârtească împotriva lui Moise. Cum acționează el ca să evite criza? Ce putem învăța din experiența lui Moise? Care sunt pașii necesari pe care trebuie să-i facem și să gestionăm asemenea situații după voia lui Dumnezeu?

”Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.”/Ef.2:8-9/

 ”Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat, şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.” /Tit 2:11-13/

Meditația aceasta îmi aduce aminte de Sora Tița. Singură pe lume, locuia într-o baracă de placaj într-un sat din zona Hațegului. S-a întâlnit cu Domnul Isus și viața ei s-a schimbat. Frații i-au făcut o căsuță decentă. Era plină de bucurie și ori de câte ori venea la Hațeg mă vizita. Ochii ei sclipeau de fericire. Repeta mereu expresia: ”Frate Mihai,  atât mi-i de drag că-i fără nici o plată.” Făcea referire la cântarea: ”Mântuire ni s-a dat, / Fără nici o plată. / Prin Isus crucificat, / Fără nici o plată./ Doar Hristos ne-a mântuit, / De păcat ne-a izbăvit, / Cât de mult El ne-a iubit, / Fără nici o plată.” (Cântările Evangheliei, Nr.634). Acesta-i Harul. Darul nemeritat al lui Dumnezeu. Decretul de grațiere divină pentru omul condamnat la pedeapsă veșnică proclamat în mod public la Golgota. Exact cum spune Scriptura: ”Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus.” /Rom.3:23-24/. Oferta lui Dumnezeu este globală dar beneficiază de ea doar cei care o acceptă prin credință și pocăință. (Ioan 3:16). Ca să trăiești în stare de har trebuie să ști ce te învață harul lui Dumnezeu. Învățătura harului te ajută să înțelegi întreaga problematică a existenței tale vremelnice și veșnice și anume:

”Sunteţi blestemaţi, câtă vreme căutaţi să Mă înşelaţi, tot poporul în întregime!” (Maleahi 3:9)

”Ți-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul.” (Deut.30:19)

Blestem! Acesta este cuvântul cu care se termină Vechiul Testament. Este și cuvântul cheie care se repetă în cartea profetului Maleahi și care te pune pe gânduri. Cum se poate ca  un popor care a primit ”clauza națiunii celei mai favorizate” din partea lui Dumnezeu să ajungă sub blestem! Avea legământul și făgăduințele, sărbătorile și templul, binecuvântările și perspectiva lui Dumnezeu. Era o națiune fără egal pe pământ. Ce s-a întâmplat în timp cu acest popor ales de Domnul de a ajuns în starea pe care o descrie ultima carte din Vechiul Testament? Poate mesajul acestei cărți să aibă impact pentru națiunile de azi? Dar pentru Biserica lui Christos? Ce putem învăța în anul 2014 din experiența poporului evreu de atunci? Trăim vremuri de referință în istorie și –  daca suntem atenți – trebuie să luăm aminte la avertizarea Creatorului. Vă invit să descoperim împreună motivele care duc de la binecuvântare la blestem, de la prosperitate la sărăcie, de la liniște și pace la dezastru.