”Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea,  şi a zis: “Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.  Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strânge din toate părţile:  te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” (Luca 19:41-44)

Este sărbătoare. Rabinul din Nazaret tocmai a plecat din Ierihon și vine spre Ierusalim. Călătorește într-un mod straniu, călare pe mânzul unei măgărițe. Ucenicii sunt împreună cu El, iar mulțimea se adună din toate părțile. Oamenii rup ramuri din copaci și îşi aruncă hainele înaintea lui. Apoi încep să laude pe Dumnezeu și să strige: “Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!” (Luca 19:38). Dar tocmai în punctul culminant al marșului spre Cetatea Păcii, Mântuitorul plânge. Ceva nu e în regulă: în timp ce ucenicii și mulțimea strigă ”Osana” El are lacrimi în ochi. Apoi se oprește și – privind spre cetate – vorbește: “Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi…” (Luca 19:41). ”Regele” intră în cetate dar nu merge la Palatul Antoniei, ci la Templu. Locația aceasta Îl reprezintă cel mai bine. Este ”Casa Tatălui” și folosind autoritatea de Rege face ordine și curăță locul. Toate aceste secvențe puse la un loc formează un ”puzzle” ce reprezintă o mare provocare. Provocare la ce?

 Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate. (Luca 19:1)

 După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim. (Luca 19:28)

Suntem la câteva zile de sărbătoarea Floriilor (Intrarea Domnului Isus în Ierusalim) și Săptămâna Mare. Urmărim pe Domnul Isus călătorind spre Ierusalim. La ”conferința de presă” avea să comunice ucenicilor planul pentru ultimul capitol din viața Sa pe pământ: “Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului, se va împlini. Căci va fi dat în mâna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” (Luca 18:31-33). Apoi a făcut ultima vizită ”de lucru” la Ierihon. Ce-ai face tu, știind că mai ai doar câteva zile de trăit și că va trebui să pleci și să dai socoteală de felul în care ți-ai trăit viața? Ce a făcut Mântuitorul în timp ce trecea ultima oară prin Ierihon? Vă invit să-L urmărim și să învățăm de la El cum să trăim o viață cu impact pentru inimile celor din jurul nostru. Cum se comportă Mântuitorul în timp ce traversează Cetatea finicilor?

”Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi râurile nu te vor îneca” (Isaia 43:2)

 ”… am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.” (Ps. 66:12)

Meditația care urmează ne mută de la foc la apă. Versetele ”motto” ne lasă să înțelegem că nu vom fi scutiți de valuri și de ”tsunami” dar că atunci când se va întâmpla să trecem prin ape nu vom fi abandonați cu nici un chip. ”Eu voi fi cu tine” – este asigurarea Stăpânului din Isaia 43:2. Însuși Domnul Isus Îi pregătește pe urmașii săi și le spune înainte de a merge la cruce: ”În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33). Ce promisiune sigură! Ce mesaj solemn! Ce Dumnezeu măreț! Singurul ”specialist în imposibil.” N-a mințit niciodată. Cuvântul Lui e verificat 100% și merită să fie crezut. Te poți baza pe autoritatea lui Dumnezeu și pe intervenția Lui sigură când viața te duce ”în larg.” GPS-ul cosmic al Creatorului te reperează oriunde te-ai afla. Așa că: sus privirea. Ești în atenția specială a lui Dumnezeu 24/7. Dar se naște întrebarea: cum să acționez atunci când vin ”talazurile” și când viața și casa mea plutesc în derivă?