^”Isus le-a zis: „Veniţi şi luaţi micul dejun!“ Nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Tu Cine eşti?“, pentru că ştiau că este Domnul.” (Ioan 21:12, NTLR)

”Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi.” (1Cor.15:20)

 ”Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.” (Luca 21:28)

”Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.” (2Tim.3:1)

Cuvântul lui Dumnezeu are ceva de spus cu privire la zilele de la sfârșit. În modul cel mai simplu și pe înțelesul tuturor Scriptura declară că în aceste zile: ”vor fi vremuri grele.” (2Tim.3:1). Ciudat este faptul că într-o lume unde progresul tehnic este fără egal, iar omenirea este deschisă și fără bariere oamenii în loc s-o ducă mai bine o duc tot mai rău. Ca un paradox al istoriei asistăm la zile în care veștile rele inundă 24/7 știrile din media și ne fac să ne cutremurăm la tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Se pare ca lumea este scăpată de sub control și plutește în derivă fără direcție și fără scop. Ideologia postmodernă l-a scos pe Dumnezeu din ecuație, iar Adevărul absolut a fot redus la ”adevăruri” mărunte. Toți au dreptate și fiecare pretinde că ceea ce știe el reprezintă adevărul. Dar să nu uităm ce spune poetul: ”Picătură-n marea vremii / Nu contează crezul tău. / Adevăru-I neschimbabil, / Vrei, nu vrei e Dumnezeu!” (Poet anonim). Iată de ce Biblia rămâne singura sursă de încredere și încurajare atunci: ”când se surpă temeliile” (Ps.11:3), motiv pentru care te invit să faci cunoștință cu câțiva ”martori” ai vremurilor de la sfârșit și să înțelegi mărturia lor cu privire la zilele care le parcurgem.

”Am prorocit, cum mi se poruncise. Şi a intrat duhul în ei, şi au înviat şi au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr.” (Ez.37:10)

Fiecare meditație este rezultatul stării de vorbă cu Dumnezeu. După ce îmi vărs inima înaintea Lui se întâmplă ceva ciudat: El începe să dicteze, iar eu să scriu. Așa se nasc aceste mesaje și cel de față este la fel. O vizită în ”valea cu oase” te înfioară și te pune pe gânduri. Are ceva din poveștile de ”science fiction” și aduce în mintea omului întrebări care pretind un răspuns decent. Oare chiar așa să se fi întâmplat? Este relatarea biblică demnă de crezare? Daca da, atunci ce învățăm ca să ne fie de folos atât nouă cât și celor de lângă noi? Scriptura spune că: ”lucrurile acestea au fost scrise, pentru ca voi să credeţi.” (Ioan 20:31). Iată de ce vă invit să rămânem în cimitirul cu oase și asistăm la minunea pe care o face Dumnezeu, Singurul specialist în imposibil. Strigăm după trezire și așteptăm să se întâmple. Haideți atunci să avem răbdare și să urmărim  imaginile care urmează:

”Rămâneţi dar tari, şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei.” (Gal.5:1)

Viața de copil al lui Dumnezeu este o bătălie spirituală permanentă. Diavolul nu renunță așa de ușor la clienții lui și din momentul în care te-ai pocăit va încerca să lovească în tine în fel și chip. Mulți pleacă entuziaști pe cale dar nu toți ajung la final. Iată de ce Scriptura ne face atenți cu privire la războiul în care suntem angrenați și ne cere să ne verificăm ”garderoba” spunând: ”Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.” (Ef.6:11). Nu știu cum stau lucrurile în dreptul tău dar este cert că nu vei fi scutit de atacurile: ”căpeteniilor, domniilor,  stăpânitorilor întunericului acestui veac, duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.” (Ef.6:12). Doresc să ajungi cu bine la sfârșit și să ne întâlnim în glorie împreună cu sfinții și cu Domnul Isus. Iată de ce mesajul acestei meditații te pune în gardă asupra riscului care te pândește ca și copil al lui Dumnezeu dar prezintă în același timp și remediul ca să nu cazi în plasa celui rău. În final te vei bucura de răsplata pe care Domnul a pregătit-o pentru cei statornici și biruitori. Urmărește cu atenție: