”La miezul nopţii, s-a auzit o strigare: “Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!” (Matei 25:6)

Rămânem și astăzi cu gândul la revenirea Domnului Isus. Istoria celor zece fecioare este o  pildă dar subiectul ei conține un excepțional mesaj de evanghelizare. Sunt mai multe întrebări pe care le generează acest mesaj: Când vine Domnul? Cum trebuie să te prezinți ca să-L întâmpini? Cum să trăiești ca și copil de Dumnezeu în  așteptarea Mirelui? Dar sunt și multe alte întrebări care frământă mintea umană. Întrucât revenirea Mântuitorului va fi o surpriză cel mai înțelept lucru pe care-l putem face este să ascultăm chiar mesajul Celui ce vine: ”Vegheaţi dar, pentru că nu știți în ce zi  va veni Domnul vostru” …  ” fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.” (Matei 24:42,44). Vă invit să luăm aminte la câteva învățături care să facă lumină în viața noastră de credință și să ne ajute să facem ordine în fiecare compartiment al ființei noastre astfel încât în momentul întâlnirii cu El să putem intra în odaia de nuntă și să fim parte din bucuria eternă a sfinților. Ești gata? Hai să pornim împreună și să urmărim:

1. Așteptarea. Relatarea biblică începe așa: ”Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care şi-au luat candelele, şi au ieşit în întâmpinarea mirelui.” (Matei 25:1). Zece este cifra asociată cu ordinea perfectă. Pe Muntele Sinai Dumnezeu a proclamat Cele zece porunci care reprezintă ordinea divină într-o lume guvernată de El. A creat ființa umană cu zece degete la mâini și zece la picioare. Cuvântul lui Dumnezeu consemnează în continuare ce s-a întâmplat cu fecioarele în timp ce așteptau să vină Mirele: ”Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate, şi au adormit.” (Matei 25:5). Acum, fii atent: este vorba de zece persoane. Toate erau fecioare. Toate așteptau pe Mirele. Toate purtau aceiași uniformă și toate erau adunate în același scop. Toate aveau candelă și ulei. Toate au ațipit și au adormit. Nici o deosebire. Și totuși … . Relatarea despre alaiul Mirelui face referire la vremea sfârşitului când urmașii Domnului Isus vor avea: ”doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea.” (2Tim.3:5), iar ”din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.” (Matei 24:12). Nu ți se pare obișnuit pentru zilele care le trăim? Religie dar fără relație. Biserici arhipline dar fără Capul Bisericii! Creștini care au nume dar nu mai au viață. Au Biblie dar nu mai au credință. Toate aceste lucruri ne anunță că Mirele este aproape și că pe ceasornicul Lui este în jur de miezul nopții. Așteptarea nu este ușoară. Aduce somn. Poate ai ațipit în viața ta de credință și nu ști că ești în pericol. Este momentul să te ștergi la ochi și să-ți verifici ținuta și candela. Ar fi păcat ca la sfârșit să ai parte de o surpriză neplăcută.

2. Strigarea. Scriptura continuă relatarea desfășurării evenimentelor de la miezul nopții într-un mod dramatic: ”La miezul nopţii, s-a auzit o strigare: “Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!” (Matei 25:6). Vă puteți imagina starea de lucruri din sala de așteptare? Miezul nopții este vremea somnului dar este și vremea când se aude strigarea care anunță sosirea Mirelui. Ce s-a întâmplat este șocant: ”Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele.” (Matei 25:7). Nimic neobișnuit până în acest moment. Dar fi atent la ceea ce urmează: când și-au verificat nivelul uleiului din candelă, cinci dintre cele zece fecioare au constatat că nu le mai ajunge uleiul și disperate au cerut ulei la celelalte cinci. Fiind respinse într-un mod decent și cu bun simț  (”Cele înţelepte le-au răspuns: “Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă.” (Matei 25:9), ele s-au dus dar în timpul cât erau plecate s-a întâmplat tragedia: ”a venit mirele … şi s-a încuiat uşa. Ce s-a întâmplat după aceea? ” …  au venit şi celelalte fecioare, şi au zis: “Doamne, Doamne, deschide-ne!” (Matei 25:10-11). Miezul nopții aduce cu el două strigări: prima proclamă sosirea Mirelui, iar cealaltă este un țipăt disperat care anunță că ușa s-a încuiat. Ce mesaj transmite Domnul! Vrea să te învețe că fiecare credincios este responsabil pentru starea lui spirituală. Fratele Marcu Nechifor spunea că în Cer vom merge ”fiecare cu buletinul lui.” Nu poți să cumperi sau să împrumuți   condiția ta spirituală de la alții! Apoi te atenționează că este riscant să amâni pregătirea ta pentru ultimul moment. Fii atent la întrebarea poetului: ”Văd peste zi și noapte, / Isuse chipul Tău, / și-mi pune întrebarea: / Ce fel de trai duc eu?” (C.EV. # 676). Dumnezeu te provoacă și așteaptă răspunsul tău. Gândește bine la starea ta și pune-ți viața în ordine!

3. Sentința. S-a închis ușa și s-a dat startul sărbătorii. Dar de afară cele cinci fecioare care au plecat să-și rezolve problema uleiului din candelă strigau disperat să li se deschidă ușa. Răspunsul dinăuntru a fost șocant: “Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!” (Matei 25:12). În limba engleză acest mesaj sună așa: “Go away! It is too late!” (TLB).  ”Plecați! Este prea târziu!” Nu-i glumă! Exact ca la sfârșitul Predicii de pe Munte când creștinii de formă vor striga și își vor prezenta slujirea lor: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Răspunsul va fi identic cu cel primit de fecioarele neînțelepte: “Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (Matei 7:22-23). Aceștia au făcut lucrările pe care le reclamă dar tot ei spun adevărul: le-au făcut ei și doar au folosit numele Lui. Ce trist! Să crezi că ești pocăit și să ți se închidă ușa în timp ce sentința proclamată este ”Nu vă cunosc!” Vor râde demonii în iad când vor vedea că ai umblat zeci de ani la biserică, ai cântat și te-ai rugat, ai dat bani și ai făcut misiune, ba chiar ai predicat și ai ajuns să ”învârți la cazan!” Morala acestei meditații este aceea că Dumnezeu nu acceptă să umbli cu jumătăți de măsură; El vrea ori totul, ori nimic. ”Fiţi plini de Duh!” (Ef.5:18) este pretenția Stăpânului.  Cei ce vor să împace și lumea și pe Dumnezeu vor intra doar în anticameră dar cu nici un chip nu vor fi acceptați în sala imperială a banchetului de nuntă. Ia aminte la strigătul omului lui Dumnezeu: ”Ce-i viața ta? E o peniță / Cu care scrii mereu pe-un drum … / Și-apoi la ultima portiță, / Ce-ai scris pe-a drumului tăbliță / Nu se mai șterge nicidecum.” (N. Moldoveanu – Ce-i viața ta). Sunt gelos pe tine și nu vreau să ajungi în iad! Aș vrea să mă pun de-a curmezișul în calea ta ca să te întorci cu adevărat la Dumnezeu printr-o credință și pocăință sinceră și reală. Iar când va începe Nunta Mielului să poți auzi chemarea Lui duioasă: “Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25:21). Așa să-ți ajute Dumnezeu. Amin!

RUGĂCIUNE

”Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!” (Ps.119:37)