” După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.  Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe care le mâncau porcii, dar nu i le da nimeni.” (Luca 15:14-16)

Poate că nu e cel mai nimerit titlu pentru o meditație din Scriptură dar el exprimă o realitate pe care o întâlnim tot mai frecvent în casele și – mai ales – în adunările și comunitățile noastre. Pasajul despre fiul risipitor este unul din cele mai cunoscute din întreaga Biblie. El (fiul) nu este unul din ”afară”, ci unul care a trăit ”în casă” cu tatăl și cu ceilalți. S-a bucurat de binecuvântările de care a beneficiat întreaga familie și a fost părtaș la toate experiențele cu care s-au confruntat împreună. A fost educat în spiritul Scripturii (avea cunoștință despre prevederile legii cu privire la moștenire) și a avut o mărturie bună împreună cu fratele lui mai mare. Până într-o zi când și-a luat partea de avere și a plecat departe. A avut un timp scurt de destrăbălare și viață păcătoasă dar când s-au terminat resursele și l-au părăsit prietenii a rămas singur. Libertatea pe care o visase a devenit marea amăgire a vieții lui. Când pleci de lângă tata și cochetezi cu păcatul nu poți rămâne independent. Ceea ce s-a întâmplat este deja istorie: ”s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.” (Luca 15:15). Dar acolo la porci s-au întâmplat lucruri care au schimbat pentru totdeauna viața și destinul lui. Ce a înțeles (realizat) fiul rebel din experiența cu porcii? Urmărește tablourile de mai jos și vei înțelege.

1. Dezastrul păcatului. Împrejurările te obligă să realizezi dezastrul. N-ai de ales. Ieri erai cu tata, azi ești singur. Ieri erai bogat, azi ești cerşetor. Ieri erai liber acum ești rob. Vă amintiți de David – omul după inima lui Dumnezeu – în ce stare a ajuns după întâmplarea cu Batșeba și Urie? Iată ce declară: ”… mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii.” (Ps. 32:3-4). La limita suportabilului. Adâncimile păcatului sunt enorme. Un tânăr care a fost salvat de la droguri mi-a mărturisit: ”furam, spărgeam case și mașini ca să facem rost de bani pentru droguri. Când nu reușeam luam acid din bateria de la mașină și-l combinam cu bicarbonat de sodiu. Ceva care omoară și animalele, așa era de puternic.” Greu de imaginat dar adevărat. Nu știu unde te afli tu dar te rog nu glumi cu păcatul. Este riscant. Încerci să-ți înșeli părinții și frații din adunare dar nu poți să-L înșeli pe Dumnezeu. Același David întreabă: ”Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?” (Ps.139:7). Oprește-te! Te caută Dumnezeu.

2. Dragostea tatălui. Ce să faci la porci toată ziua? Dai frâu liber la imaginație; rememorezi zile, săptămâni, ani din viață. Așa a făcut și prietenul nostru. Era fără bani și fără prieteni. Dar, mai ales fără tata și fără cei dragi de altădată. Căldură sufocantă și mizerie. Același peisaj sumbru: porcii și roșcovele ce cădeau din copaci. ”Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe care le mâncau porcii, dar nu i le da nimeni” relatează doctorul Luca (15:16). Dar mintea continuă să macine. Tresare brusc și începe să gândească cu voce tare: “Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!” Apoi continuă: ”Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.” (Luca 15:17-19). Wow! Argat la tata! E cu mult mai bine decât rob la porci. Repetă iar. Încă odată și încă odată și… învață pe de rost poezia. Amintirile și dorul de casă i-au umplut ochii de lacrimi. Știa, de-acum ce are de făcut. Dar cât de greu a fost să pornească la drum. Îți mai amintești de vremea când erai departe de Domnul? Conștiința nu te lăsa în pace. În capul și-n sufletul tău răsunau cuvintele dragostei divine: ”Dumnezeu este dragoste!” (1Ioan 4:16)… ”atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu” (Ioan 3:16)… ”Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte.” (1Ioan 1:9). Dar poate chiar acum ești la porcii păcatului. Amintește-ți că Tata încă te iubește și te așteaptă la poartă. El nu s-a schimbat. Este gata oricând să te ierte și să te îmbrățișeze!

3. Decizia întoarcerii. Odată socotelile făcute n-a mai rămas decât să acționeze. A decis să înfrunte mizeria și singurătatea și – fără să-i fie rușine – să se întoarcă acasă la tata: ”Şi-a venit în fire… s-a sculat, şi a plecat la tatăl său.” Urmărește ce s-a întâmplat când s-a apropiat de casă: ”Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult.” (Luca 15:17, 20). Tata era la poartă și-l aștepta. Știa că se va întoarce. Dumnezeu nu rămâne surd la rugăciune. Exact ca în ilustrația cu tânărul care – fiind singur la părinți – a plecat de-acasă fără să-i pese de părinți. După ani de zile a ajuns ”la porci” și a hotărât să se întoarcă dar nu era sigur că părinții îl vor mai accepta. Le-a scris că se va întoarce într-o anume zi cu trenul de după masă și că înainte de a ajunge la gară trenul va trece prin spatele grădinii. Le-a cerut părinților să-i dea un semn și dacă sunt de acord să se întoarcă să agațe câteva prosoape albe în nucul din spatele grădinii. Trenul se apropia, iar tânărul era extrem de agitat. Cineva din compartiment l-a întrebat ce se întâmplă cu el și după ce i-a explicat, omul a zis: ”stai liniștit; o să merg eu la geam să mă uit.” Deodată a strigat: ”Vino să vezi!” Nucul era acoperit cu cearceafuri albe și sub el stăteau doi părinți care-l așteptau pe copilul lor să se întoarcă. Înțelegi prietene? Hotărăște-te să te ridici chiar acum! Acceptă provocarea Fratelui Costache Ioanid când te cheamă: ”Dar sus la Golgota, pe cruce, /cu pieptul de-o lance străpuns, /la tainica vremii răscruce, /ne-așteaptă cu lacrimi Isus.” Te așteaptă Tata cu brațele larg deschise. Nu mai poate de dorul tău. Vino! Dar astăzi. Mâine s-ar putea să fie prea târziu.

RUGĂCIUNE

Tată, fie-Ți milă și strigă după toți fii risipitori să se-ntoarcă la Tine. Este iminentă revenirea Domnului Isus și nu vrem să se piardă nici unul dintre ei. Lucrează și trezire spirituală în casele și-n adunările noastre ca să nu pierdem vremea și să-i căutăm pe toți cei pierduți. Ascultă-ne! În Numele Fiului Tău! Amin.