”Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov 5:16)

Asistăm în aceste zile la scene incredibile de manifestare a așa zisului creștinism original românesc. Catastrofa de la clubul ”Colectiv” aduce în scenă o confruntare de idei și de practici care te pun pe gânduri. Oare în felul acesta ar fi acționat Domnul Isus dacă ar fi fost aici? Nu scriu ca sa ”arunc cu pietre” în cineva, ci doar să privim cu atenție asupra unui aspect esențial al vieții creștine: rugăciunea. Nu există viață creștină adevărată fără rugăciune. Dar nu orice fel de rugăciune, ci rugăciune autentică. Fratele Iacov vorbește în capitolul 5 v. 16 despre ”rugăciunea fierbinte a celui neprihănit” și spune că are o mare putere. Iar marele om al lui Dumnezeu, Fr. Liviu Olah scrie în cartea ”Puterea rugăciunii” următoarele cuvinte memorabile: “Sunt convins că ceea ce este energia nucleară în lumea materială, este rugăciunea în lumea spirituală. Prin rugăciune apăsăm pe butoanele cerului făcând cu efect jertfa lui Isus Christos pentru miliardele de oameni de pe glob.” Ce trebuie să faci și – mai ales – ce trebuie să ști ca să beneficiezi de puterea benefică a ”rugăciunii fierbinte?” Ce înseamnă și cum se manifestă ea? Scriptura și experiența sfinților arată că rugăciunea fierbinte însoțită de putere înseamnă:

1. Prioritate. Adică: ”dreptul de a ocupa primul loc ca importanță, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate.” (DEX). Cu alte cuvinte: nimic altceva înainte de rugăciune. Cuvântul lui Dumnezeu este categoric când avertizează: ”Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni …” (1Tim. 2:1). Când treci prin suferință indiferent de natura ei (fizică, psihică, emoțională, etc) Scriptura ne spune acelasi lucru: ”Este vreunul printre voi în suferinţă?” Primul lucru: ”Să se roage!” ”Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii; şi să se roage pentru el …” (Iacov 5:13-14). Cînd treci prin necazuri și situații dificile Dumnezeu te provocă și îți spune care trebuie să fie prioritatea ta: ”Cheamă-Mă în ziua necazului”, iar apoi îți spune ce va face El: ”şi Eu te voi izbăvi,” și din nou: ”iar tu Mă vei proslăvi!” (Ps.50:15). Acest verset mai este numit și ”numărul de telefon al lui Dumnezeu.” Un fel de 911 în America sau 112 în Europa. Există atâtea situații și evenimente care pe noi ne depășesc dar nu și pe El. Cineva spunea că ”Dumnezeu este singurul specialist în imposibil” așa că nu uita: înainte de toate, roagă-te! Nu lăsa rugăciunea ca și ”roata de rezervă” de la mașină. Fă din rugăciune prioritatea vieții tale și vei experimenta minuni.

2. Permanență. Exact cum spune Cuvântul: ”Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri.” (Ef. 6:18). În slujirea de aproape 40 de ani am întâlnit ”momente de rugăciune,” ”ore de rugăciune,” ”zile de rugăciune,” ”săptămâni de rugăciune.” Îmi aduc aminte că ori de câte ori eram confruntat cu securitatea sau cu autoritățile de stat chemam adunarea la trei zile de rugăciune și post. Atunci răspunsul sfinților a fost întotdeauna pe măsură la fel ca și răspunsul lui Dumnezeu. Toate aceste manifestări sunt bune dar rugăciunea fierbinte înseamnă ceva mai mult: înseamnă viață de rugăciune. Iar aceasta se traduce prin cuvântul ”permanență,” (”care se petrece fără întrerupere; necontenit, neîntrerupt.” /DEX/), adică 24/7 (24 de ore pe zi; șapte zile pe săptămână). Non stop! Domnul Isus însuși a pretins acest lucru pentru urmașii Lui: ”Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.” (Luca 18:1),  iar Apostolul Pavel proclamă același adevăr când scrie: ”Rugaţi-vă neîncetat.” (1Tes.5:17). Pocăiții adevărați nu se mulțumesc cu jumătăți de măsură: ei au viață de rugăciune. Poate că în aceste zile ar trebui să reînnoim apelul insistent al poetului anonim: ”Veniți creștini la rugăciune / În casa Tatălui preasfânt. / Veniți de vă plecați genunchii / și fruntea voastră la pământ.” Este vremea unei evaluări personale în dreptul fiecăruia. Cum stai cu viața ta de pocăit la capitolul rugăciune? Dacă eșuezi aici, atunci să fi sigur că clădești pe nisip. Pleacă-ți genunchii înaintea Creatorului și începe să te rogi cu adevărat chiar din acest moment.

3. Perseverență. Ca să poți avea o viață de rugăciune este nevoie de disciplină fermă ca în armată. Un prieten apropiat mărturisea că ceasul lui sună în fiecare noapte la ora 3, timpul când  se apleacă pe genunchi în rugăciune. Wow! Ce provocare! De fapt cuvântul perseverență înseamnă: ”Stăruință, sta­tornicie, neclintire (în convingeri, în atitudini, în muncă); tenacitate.” (DEX). Nu este ceva opțional deoarece nu există viață de rugăciune facultativă (la seral sau la fără frecvență.) Pretenția lui Dumnezeu exprimată clar în Scriptură nu lasă loc la nici un fel de comentariu: ”Stăruiţi în rugăciune.” proclamă Apostolul Pavel la Rom. 12:12, iar la Col. 4:2, slujitorul lui Dumnezeu strigă: ”Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri.” Poetul anonim te îndeamnă să faci același lucru: ”Roagă-te dimineața, / Roagă-te și la prânz, / Roagă-te pe-nserate, / Roagă-te orișicând.” Acum, fii atent la mesajul de atenționare transmis de omul lui Dumnezeu: ”Singura grijă a Diavolului este să-i împiedice pe creștini să se roage. El nu se teme de studii fără rugăciune, de slujire fără rugăciune , de religie fără rugăciune. El râde de truda noastră, își bate joc de înțelepciunea noastră, dar tremură când ne rugăm.”(Samuel Chadwick). Te iubesc dragul meu și doresc să trăiești o viață de biruință. Iată de ce în finalul acestei meditații te provoc să înțelegi mesajul Scripturii care te îndeamnă: ”Fiţi înţelepţi dar, şi vegheaţi în vederea rugăciunii.” (1Pet.4:7). Nu  uita: ”mingea este în terenul tău!” Vezi ce faci cu ea. Doresc să fim împreună în cer de aceea te implor: pocăiește-te omule și stăruiește în rugăciune că să rămâi în picioare până la capăt.

RUGĂCIUNE

“Doamne, învaţă-ne să ne rugăm!” (Luca 11:1)