Geneza 11:1-9
Pe data de 4 ianuarie 2010 a avut loc inaugurarea celei mai înalte clădiri construite vreodată de om. Acest zgârie nori se află în Dubai, în Emiratele Arabe Unite, şi are o înălţime de 828 m. Costurile totale ale proiectului s-au ridicat la 1,5 miliarde $. Orice persoană ce doreşte să închirieze spaţiu pentru birouri, preţul este 43,000 $ per m2. Numele clădirii este Burj Dubai (tradus în română Turnul Dubai). Construcţia de turnuri imense care să zgârie norii nu este o idee nouă. De când e lumea, oamenii au construit clădiri impunătoare, turnuri imense, iar primul despre care ştim este cel menţionat din Geneza 11:1-9. Acesta, spun arheologii, era un zigurat, un templu în formă piramidală.
Această relatare, dincolo de personaje, cărămizi, smoală, câmpie şi alte lucruri, poartă în spatele ei o învăţătură pentru sufletele noastre. Mai mult, turnul pe care au încercat să-l construiască, poartă o anumită semnificaţie spirituală pentru că şi noi construim astfel de turnuri în vieţile noastre: turnuri care nu plac lui Dumnezeu, iar ca şi credincioşi trebuie să avem grijă cu privire la unul dintre cele mai periculoase turnuri pe care încercăm să le clădim în vieţile noastre: Turnul mândriei.
Haidem! Să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul, şi să ne facem un nume.
Chiar dacă acesta a fost rezultatul, Dumnezeu nu a fost preocupat de înălţimea şi de forma turnului, ci ceea ce l-a deranjat pe Dumnezeu în toată această acţiune a fost motivaţia oamenilor. Atitudinea era una păcătoasă: “să ne facem un Nume”. Acest, “nume” despre care vorbesc ei însemna să îşi câştige o reputaţie, ceea ce denotă mândrie. Ei vroiau să ridice un edificiu care să îi facă cunoscuţi pe întreg pământul.
Mândria dragii mei, este o rebeliune deliberată împotriva lui Dumnezeu şi care cere independenţă faţă de Creatorul.
Dacă smerenia are de a face cu încrederea şi ascultarea de Cel care ne ţine în palmele Sale şi care ne oferă tot ceea ce avem nevoie, mândria cere din partea credinciosului independenţă şi neascultare faţă de Cel de care depindem în fiecare zi. În loc să recunoască autoritatea lui Dumnezeu peste tot ceea ce exista, oamenii din vremurile acelea şi-au adunat puterile şi mânaţi de o mândrie orbitoare s-au apucat să îşi construiască o reputaţie.
Fie că este vorba despre acţiuni mari sau de atitudini mici, turnul mândriei creşte pe orice fel de fundament iar dacă nu veghem s-ar putea ca acesta să ajungă repede un zgârie nori. Dacă în timp ce citeşti cuvintele acestea realizezi că poate cu sau fără voie ai trecut cu vederea acest turn care se clădeşte zilnic şi ai vrea să îl dărâmi şi să te smereşti sub puterea lui Dumnezeu, te invit să citeşti următoarele cuvinte care îl descriu pe Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu şi să ceri puterea Mântuitorului de a-ţi schimba inima:
*Ne mândrim cu statutul nostru în societate şi familia în care ne-am născut, dar despre Domnul Isus se spune că El a fost fiul unui tâmplar
*Ne mândrim cu posesiunile noastre, dar despre Domnul Isus se spune că, “Fiul omului nu are loc unde să-şi plece capul”
*Ne mândrim că suntem oameni respectaţi, dar despre Domnul Isus s-a spus, “Poate ieşi ceva bun din Nazaret?”
*Ne mândrim cu frumuseţea noastră exterioară, dar despre Domnul Isus s-a spus că, n-avea nici frumuseţe, nici strălucire
*Ne mândrim cu reputaţia noastră, dar despre Domnul Isus s-a spus: “iată un mâncăcios şi un băutor de vin”
*Ne mândrim cu prieteniile noastre, dar despre Isus s-a spus că El era prietenul vameşilor şi păcătoşilor
*Ne mândrim că suntem independenţi, dar Domnul Isus s-a dat pe Sine oamenilor până acolo că o femeie a scos apă din fântână pentru El
*Ne mândrim cu poziţia pe care o avem, dar Domnul Isus a spus: “Eu sunt între voi ca şi unul care slujeşte”
*Ne mândrim cu succesul nostru, dar despre Domnul Isus se spune: “Ai Săi nu L-au primit şi nu au crezut în ceea ce spunea. El a fost respins şi părăsit.”
*Ne mândrim cu abilităţile noastre, dar Isus a spus: “Nu pot să fac nimic de unul singur”
*Ne mândrim cu încăpăţânarea noastră, dar Isus a spus: “Eu nu caut voia mea ci voia Tatălui meu. Şi, dacă este după voia Ta, ia de la mine paharul acesta, totuşi nu cum voiesc eu, ci cum voieşti Tu.”
*Ne mândrim cu intelectul nostru, dar Isus a spus: “vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl meu.”
*Ne mândrim cu resentimentele şi mândria justificată, dar Domnul Isus a spus: “Tată iartă-i.”
*Ne mândrim cu sfinţenia noastră, dar se spune despre Isus: “El a intrat la păcătoşi şi a mâncat cu ei.”
*Ne mândrim că suntem neprihăniţii lui Dumnezeu, dar se spune despre Isus: “El care nu a cunoscut păcat, s-a făcut păcat pentru noi pentru ca noi să devenim neprihăniţii lui Dumnezeu.”
Cât este de mare turnul acesta în viaţa noastră? Cât de mult am lucrat la el? Până unde am ajuns cu construcţia lui? Poate credem că un astfel de turn ne va face cinste… să nu ne înşelăm… este timpul să demolăm acest turn pe care poate unii dintre noi l-am construit, învăţând de la Domnul şi cerând ca puterea Duhului lui Dumnezeu să ne elibereze.
Învăţaţi dela Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima. (Matei 11:29)
Unul dintre împăraţii lumii care a trăit pe pielea lui consecinţele mândriei a fost Nebucadnețar. După ce a clădit o împărăţie imensă, după ce şi-a consolidat puterea, ne spune Biblia în Daniel 4:30 că în inima lui a crescut în turn de mândrie atât de înalt încât începe să îşi spună următoarele cuvinte: “Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?” Cât de orbit era de toate realizările sale, cât de legat era de mândrie, cât de răpus era de puterea pe care o avea în mână! Dar acelaşi Dumnezeu care i-a oferit toate lucrurile îl smereşte atât de mult încât îl face să trăiască împreună cu animalele câmpului… până când acesta îşi ridică ochii spre cer şi Îl recunoaşte pe Domnul:
Am binecuvântat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam” (Daniel 4:34)
De aceea, dragul meu, pentru nu lăsa ca turnul acesta să crească în inimă, fă următoarea rugăciune în fiecare dimineaţă, o rugăciune a celui ce se smereşte, dar care este înălţat de Domnul Cerurilor:
“Acum eu, _________________ laud, înalt şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile lui sunt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mândrie.” Amin.