“Străjerule, cât mai este din noapte?” “Străjerule, ”mai este mult din noapte?” Străjerul răspunde: “Vine dimineaţa, şi este tot noapte.” (Isaia 21:11-12)

”Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua.” (Rom.13:12).

Noaptea reprezintă  ”Intervalul de timp cuprins între apusul Soarelui și răsăritul lui, când este întuneric.” Din punct de vedere spiritual și moral este o vreme caracterizată prin  ”Lipsă de cultură, de civilizație, stare de înapoiere.”  Sufletește se manifestă printr-o  ”Stare de tristețe, de suferință morală, de apăsare.” (DEX). Nimic bun nu se prea întâmplă noaptea. Este timpul durerilor și suferinței. Este vremea când duhurile rele se mișcă în voie, hoții și răufăcătorii acționează, iar păcatul se bea ca apa. Ca și la Las Vegas unde noaptea este zi iar ziua este noapte. Dar noaptea se întâmplă și altfel de lucruri: ”Isus a petrecut toată noaptea în rugăciune.” (Luca 6:12), iar în Vechiul Testament sfinții se bucurau în Templu: ”binecuvântaţi pe Domnul, toţi robii Domnului, care staţi noaptea în Casa Domnului!” (Ps.134:1). Timpul de noapte este asociat și cu revenirea Domnului Isus. Cele zece fecioare așteptau Mirele care a venit ”la miezul nopții” (Matei 25:6). Privind la acest eveniment oamenii sunt interesați să știe când se va întoarce Fiul lui Dumnezeu și întreabă adesea: ”cât mai este din noapte?”, ”mai este mult din noapte?” (Isaia 21:11). Cine este abilitat să răspundă corect la aceste întrebări? Oamenii au scenariile lor; Dumnezeu are răspunsul Lui. Iată care este el:

”Veți fi urâți de toți, din pricina Numelui Meu.” (Matei 10:22).

”Toți cei ce vor să trăiască cu evlavie în Isus Christos vor fi prigoniți.” (1Tim.3:12)

”Când a fost chinuit și asuprit n-a deschis gura deloc …” (Isaia 53:7)

Sfânta Scriptură ne lasă să înțelegem că un copil al lui Dumnezeu din momentul în care L-a proclamat ca Mântuitor și Domn pe Domnul Isus Christos are statutul pecetluit: ”Toți cei ce vor să trăiască cu evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniți.” (1Tim.3:12). Când cineva se pocăiește nu va fi invitat să pășească pe covorul roșu și nici nu va primi onorurile lumii acesteia. Categoric NU! Drumul nostru este identic cu drumul Mântuitorului. Iar El ne explică în modul cel mai clar și sincer care va fi viața noastră pe urmele Lui: ”În lume veți avea necazuri!” (Ioan 16: 33). Așa că vă invit ”să ne ștergem la ochi” și să privim în mod realist la vremurile în care trăim. Nu dorim să speriem pe nimeni însă dorim să privim cu responsabilitate la felul în care trebuie să acționăm ca și creștini născuți din nou la provocările și confruntările ce la întâmpinăm în fiecare zi. Un poet român strigă: ”Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă!” (M.Eminescu – Împărat și proletar), iar I.L. Caragiale scrie că ”La turbulenție se răspunde cu violenție.” Așa înțeleg oamenii fără Dumnezeu să răspundă la provocări. Dar cum trebuie să ne comportăm noi ca și urmași ai Domnului Isus într-o lume ostilă și în ce fel va trebui să răspundem la provocările și nedreptățile care se abat asupra noastră? Ne învață Scriptura. Iată cum:

”Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; dar, în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer, şi i-a pierdut pe toţi. Tot aşa va fi şi în ziua când Se va arăta Fiul omului.” (Luca 17:28-30)

Săptămâna trecută am avut în prim plan situația generată de decizia Curții Supreme a Statelor Unite care a instituționalizat căsătoria dintre două persoane de același sex și a adus această țară în starea Sodomei și Gomorei, cetățile din vechime care au plătit prețul nelegiuirii lor. Când vorbește despre revenirea Sa, Domnul Isus amintește de vremea lui Noe și vremea lui Lot, episoade care se vor repeta ”aidoma” în zilele de la sfârșit. Dincolo de a fi o relatare biblică, povestea Sodomei și Gomorei reprezintă o stare de spirit și un mod de viață ce caracterizează lumea în care trăim. În ultimul weekend (4 Iulie, 2015) milioane de gay și lesbiene din toată lumea au ieșit în stradă și au manifestat fiind încurajați de decizia americanilor. Privind la jumătatea goală a sticlei avem motive reale să ne întristăm, așa cum a făcut și Lot dar privind la jumătatea plină a sticlei ar trebui să privim spre Cer și să strigăm ”Maranata” adică ”Domnul nostru vine” gândind la izbăvirea care se apropie. Întrucât în aceste zile trăim deja printre oamenii Sodomei și Gomorei vă invit să-i urmărim împreună și să vedem cum arată și cum se manifestă ei. Scriptura ni-i prezintă ca fiind:

”Domnul a zis: “Strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit, şi păcatul lor într-adevăr este nespus de greu.” (Gen.18:20)

 ”A osândit El la pieire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire.” (2 Petru 2:6)

Ziua de Vineri, 26 Iunie 2015 este cunoscută ca și Vinerea Neagră. În această zi Biserica Catolică a recunoscut statul Palestinian, iar teroriștii islamici au ucis zeci de persoane nevinovate în Franța, Kuweit și Tunisia. Dar cel mai tragic lucru din această zi a fost momentul când Curtea Supremă a S.U.A. a instituționalizat căsătoria dintre două persoane de același sex. În această zi numele acestei țări a fost schimbat în ”Sodoma și Gomora.” Un val de mâhnire și de mânie sfântă a cuprins întreaga țară. Slujitori ai lui Dumnezeu, congregații și oameni politici și-au manifestat nemulțumirea pe față și au luat atitudine în mod public fiind gata să plătească prețul. Viața și viitorul oamenilor din această țară nu vor mai fi la fel ca până acum. Nu trebuie să fi profet ca să înțelegi care va fi deznodământul. Problema este că tot ce se experimentează în această țară se exportă în lumea întreagă, iar România este printre primele țări care acceptă. Din câte știu legea aceasta este chiar acum pe masa Parlamentului de la București pentru aprobare. Sodoma și Gomora nu mai reprezintă doar o relatare biblică, ci un mod de viață care se extinde în fiecare zi. Un strigăt surd se aude tot mai puternic, ajungând până la noi. Dar și până la Dumnezeu. Este:

”De ce vă îngorijorați? (Matei 6:28)

”Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine … .” (Matei 6:34).

În timp ce meditam la acest mesaj a sunat telefonul și cineva mi-a povestit despre un tânăr diagnosticat recent cu cancer, apoi mi-a cerut să ne rugăm. Ne-am rugat cu credința că Cel Prea Înalt rămâne credincios Cuvântului Său și am primit liniște și pace că El ascultă strigătul. Cum poți să trăiești ca și copil de Dumnezeu într-o lume care plutește în derivă, fără scop și fără final? Aceasta este întrebarea cu care vei fi confruntat în meditația ce urmează și care are drept scop să te ajute să nu ajungi sub sub puterea destructivă a stresului și depresiei și să trăiești cu adevărat liber atât din punct de vedere fizic și social, cât și spiritual. În cursul istoriei omenirea a fost confruntată cu aceleași probleme repetate periodic așa cum spune Eclesiastul că: ”Ce a fost, va mai fi, şi ce s-a făcut, se va mai face.” (Ecl.1:9). Crize de tot felul, stări limită, situații scăpate de sub control, vești care ne cutremură fac parte din peisajul cotidian al existenței noastre vremelnice. Ca și ființe umane suntem limitați în a înțelege și a suporta asemenea provocări. Ce-i de făcut totuși pentru a supraviețui și a trăi o viață cât de cât pașnică și liniștită? Ne poate ajuta cineva? Cu siguranță! Cuvântul lui Dumnezeu are răspuns pentru absolut orice confruntare și provocare la care suntem supuși pe acest pământ. Iată de ce vă invit să ne apropiem de Sfânta Scriptură într-o atitudine de smerenie și rugăciune și să aflăm răspunsul Dumnezeului Atotputernic și Veșnic la întrebarea acestei meditații, urmărind:

“De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină, şi în pace” (2Petru 3:14)

Meditația anterioară aducea în scenă întrebarea: ”Când vine Domnul?” Este sigur că vine și pentru că nu știm exact momentul,  cel mai bun lucru care-l poate face unul care-L așteaptă este să fie pregătit și să vegheze. Fie că vine ”seara, sau la miezul nopţii, sau la cântarea cocoşilor, sau dimineaţa” (Marcu 13:35), fie că are alt plan suntem provocați să trăim în așa fel ca atunci când va veni să putem pleca împreună cu El în glorie. Dar ce trebuie să facem în mod concret ca să beneficiem de harul de a fi cu Mântuitorul veșnicia ]întreagă? Cuvântul lui Dumnezeu nu ne lasă în necunoștință și în nenumărate pasaje ne avertizează asupra felului (stării)  în care trebuie să fim găsiți la întâlnirea cu El. Astăzi ne oprim la mesajul Duhului Sfânt transmis prin Apostolul Petru și la atenționarea pe care o face urmașilor Mântuitorului: ”Preaiubiților, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui …” (2Petru 3:14). Cum? Adică în ce fel așteaptă Domnul să ne găsească în ziua când va reveni?